Manastirea Putna

Mânăstirea Putna şi satul cu acelaşi nume sunt împrejmuite de dealuri împădurite şi de privelişti sălbatice. Ştefan cel Mare a construit mănăstirea ca fiind locul său de înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfinţită un an mai târziu.

Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Doar la trei ani după ce mănăstirea a fost terminată, un incendiu a distrus-o, dar a fost imediat refăcută. A fost distrusă din nou, în 1653, de către armata cazacă a lui Timuş Hmelniţchi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biserică a fost practic refăcută între anii 1653 şi 1662 de către Vasile Lupu şi succesorii săi. Planul bazei urmează planul edificiului original, cum s-a putut dovedi când fundaţia primei biserici a fost dezgropată, între 1968 şi 1970.

Pereţii subţiri sunt făcuţi din blocuri masive de piatră şi 12 stâlpi sprijină pereţii. În construcţia originală, aceştia erau doar 6 şi alţi 6 au fost adăugaţi în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea.

De asemenea, turla diferă de cele tradiţionale, ea având două etaje. În partea inferioară octagonală, se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele. În partea superioară şi mai îngustă, se află cele patru ferestre obişnuite.

Putna se află în valea râului Putna, la 22 km nord-vest de Radauti, pe drumul DN 2H, unde puteţi găsi cazare şi informaţii despre călătorie. Oraşul este situat la 37 de km, în direcţia nord-vest, de Suceava, urmând drumul E85 pentru 22 km şi apoi luând-o la stânga pe DN2 H pentru alţi 15 km, pe câmpia dintre Suceava şi râul Suceviţa. În oraşul Suceava se poate ajunge pe drumurile europene E85, E58, cu trenul Bucureşti-Cernăuţi-Liov sau cu avionul. De asemenea, Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucureşti şi spre alte locuri din afara ţării.